blog, stiri, stiri-verzi, comunicare-vizuala

Reglementări pentru 2024: tot ce trebuie să știi până acum

26 Mar 2024 — Reglementari ESG; Greenwashing; Circularitate; Amprenta de carbon
Print
Regulations for 2024

Ideea conform căreia companiile să fie direct responsabile de guvernanța lor de mediu, socială și corporativă (ESG), a fost adusă în discuție de zeci de ani. Cu toate acestea a lipsit un cadru pentru măsurarea exactă a acestor înregistrări și pentru încurajarea unor practici mai bune. Nu mai este cazul. Uniunea Europeană, condusă de Franța, a stabilit rapid obligații specifice pentru companii, atât de a raporta înregistrările lor ESG, cât și de a lua măsuri pentru a le îmbunătăți.

Ideea conform căreia companiile să fie direct responsabile de guvernanța lor de mediu, socială și corporativă (ESG), a fost adusă în discuție de zeci de ani. Cu toate acestea a lipsit un cadru pentru măsurarea exactă a acestor înregistrări și pentru încurajarea unor practici mai bune. Nu mai este cazul. Uniunea Europeană, condusă de Franța, a stabilit rapid obligații specifice pentru companii, atât de a raporta înregistrările lor ESG, cât și de a lua măsuri pentru a le îmbunătăți.

Directiva de raportare corporativă de sustenabilitate (CSRD), care extinde o directivă anterioară a UE, intră în vigoare anul viitor, cele mai mari companii fiind obligate să depună primele lor rapoarte în 2025. Noile reguli se vor aplica, în cele din urmă, aproape tuturor companiilor cotate la bursă și la aproximativ 50,000 de companii din întreaga lume. Munca de colectare și dezvăluire a datelor pentru companii este substanțială și toți cei care nu au început încă să-și testeze procesele de raportare ESG vor avea mâinile pline anul viitor.

Regulations for 2024

Afirmații înșelătoare & greenwashing

Ce înseamnă să fii „ecologic” sau „carbon-neutral” sau „sustenabil”? Depinde pe cine întrebi. Un studiu realizat de Comisia Europeană în 2020 a constatat că 53% dintre afirmațiile ecologice despre produse sau servicii din UE au fost fie vagi, înșelătoare, fie nefondate. Aproape jumătate dintre aceste informații nu aveau deloc dovezi care să le susțină. Efectul de greenwashing este, în esență, publicitatea falsă, și se plătește. Mai mulți consumatori caută să achiziționeze produse care sunt ecologice și au mai puține efecte negative asupra mediului.

Greenwashing subminează întreaga mișcare către durabilitate. Nu numai că erodează încrederea consumatorilor în mesajele și dezvăluirile de mediu, dar, de asemenea, pune companiile care depun eforturi legitime pentru a-și îmbunătăți performanța de mediu într-un dezavantaj al costurilor față de colegii lipsiți de scrupule.

 

Misleading claims & greenwashing

 

Lipsa standardelor comune este o parte a problemei. În prezent, există peste 200 de etichete de mediu diferite și zeci de alte etichete legate de energie, utilizate pe produse și servicii din UE. Rezultatul este un blocaj, care provoacă confuzie, față de standardele și afirmațiile pentru care consumatorii nu au mijloace de evaluare.

Costurile generate de greenwashing

Creșterea conștientizării consumatorilor față de greenwashing face să fie mai riscant, pentru companii, să facă afirmații false în legătură cu mediul. De asemenea, poate deveni mult mai costisitor. Atât EU, cât și Marea Britanie au propus noi legi care să combată efectul de greenwashing. Codul Green Claims din Marea Britanie este un cod de conduită voluntar, dar Autoritatea pentru Concurență și Piețe a țării a inițiat deja investigații cu privire la afirmațiile ecologice ale mai multor branduri de modă și a indicat că intenționează să se focuseze și pe alte sectoare ale economiei.

 

The costs of greenwashing
 

Directiva UE privind declarațiile ecologice (Green Claims Directive), pe de altă parte, este o propunere care obligă toate companiile, care vând produse sau servicii în UE, să o urmeze. Are reguli detaliate care cer ca afirmațiile de mediu să fie susținute de dovezi și verificate de o terță parte. Acuzațiile de greenwashing nu numai că dăunează reputației corporative, dar ar putea duce, de asemenea, la sancșiuni de până la 4% din veniturile afacerii pentru afirmații false, de mediu.

Contabilitatea carbonului

Directiva de Raportare Corporativă de Sustenabilitate (CSRD), care va intra în vigoare pentru aproximativ 11,700 de companii din UE, anul viitor, prezintă provocări semnificativ mai mari pentru companiile care au raportat în conformitate cu Directiva de Rportare Nefinanciară (NFRD). Companiile mai mici care nu au fost supuse NFRD trebuie să respecte noile reguli din 2025 și 2026. Companiile din afara UE cu o cifră de afaceri de peste 150 de milioane de euro în UE pentru doi ani consecutivi vor trebui să se conformeze și ele. Per total, CSRD este de așteptat să se aplice la aproximativ 50,000 de companii din întreaga lume.

Carbon accounting

Această directivă cere întreprinderilor să furnizeze rapoarte mai detaliate cu privire la subiecte de durabilitate, inclusiv chestiuni de mediu, responsabilitate socială, drepturile omului, măsuri anticorupție și diversitatea consiliului corporativ.

Una dintre cele mai mari provocări ale noilor reglementări pentru companii va fi raportarea amprentei de carbon. Pentru prima dată, companiile trebuie să își raporteze emisiile totale de gaze cu efect de seră. Acestea includ emisiile din operațiunile lor (Scop 1), utilizarea energiei (Scop 2) și emisiile produse de furnizori și clienți legate de ciclul de viață al produsului (Scop 3). În alte cuvinte, emisiile Scop 3 sunt complicate, în mod particular, pentru companiile mari cu lanțuri globale de aprovizionare. Adesea, datele de la acei furnizori pot fi nesigure sau indisponibile. Multe companii mari și-au testat deja procesele de raportare a emisiilor pentru a determina unde au lipsuri de-a lungul lanțului valoric și cum le pot umple.

Alegerea Circularității

De asemenea, Comisia Europeană preia conducerea în planificarea unei economii care reutilizează materialele mai eficient și minimizează deșeurile. Planul de Acțiune pentru Economia Circulară adoptat de EC în 2020 stabilește planuri care să impună ca produsele să fie mai durabile, reutilizabile și reciclabile. Comisia a propus deja reguli care restricționează materialele din plastic de unică folosință și care impun ca toate telefoanele inteligente și dispozitivele electronice să fie echipate cu porturi de încărcare de tip USB-C universale. În același timp, Comisia intenționează să creeze pașapoarte digitale pentru aproape toate produsele, altele decât alimente și medicamente. Astfel de pașapoarte ar oferi informații precum originea, compoziția și reciclabilitatea unui produs, oferind consumatorilor o imagine mai clară asupra durabilității sale pe termen lung.

 

Going Circular
 

Niciuna dintre aceste reguli ale economiei circulare nu este încă ibligatorie, dar vor fi. Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO), este, de asemenea, așteptată să emită standarde, anul viitor, care definesc economia circulară și modalități de a face tranziția la acel model de producție. Ca întotdeauna, standardele ISO nu sunt obligatorii. Cu toate acestea, companiile și brandurile ar face bine să se gândească la circularitate și la cât de sustenabile sunt produsele și procesele lor de producție.


Viitoarele reglementări ESG din UE vor avea un impact, practic, asupra tuturor afacerilor din zona euro, de la producători și comercianți cu amănuntul până la instituțiile financiare. Acestea vor afecta totul, de la ambalarea produselor și funcțțiile de imprimare până la proiectarea spațiului de vânzare. Deși noul regim de raportare va ridica provocări majore de conformitate pentru întreprinderi, este și o oportunitate. Companiile care iau măsuri pentru a reduce impactul negativ pe care îl au asupra mediului și a societății vor fi răsplătite de consumatori și investitori.