▶️Produsul Coala CoversafeTM este certificat impotriva SARS-CoV-2. Solicita informatii

Despre noi

Stiinta creativității

Știința creativității

2020/10/14 - Portrete din trecut: Graham Wallas: 1858-1932, W.A. Robson

In 1926, psihologul Graham Wallas a devenit celebru pentru împărțirea procesului creativ în patru etape fundamentale: pregătirea, incubarea, iluminarea și verificarea. Aceste etape sunt identice cu pașii pe care orice ucenic în design îi învață la școală, sau acei pași prin care trec designerii și agențiile de comunicare atunci când se confruntă cu o nouă provocare. Dar cum funcționeaza mai exact?

Design: un mod unic de rezolvare a problemei

Ca regulă generală, creativitatea este definită prin abilitatea de a genera idei care sunt în egală măsură inovative și utile. Însă, ceea ce este fascinant legat de creativitate, este faptul că îmbracă multe forme, se adaptează la genul de problemă pe care trebuie să o rezolve, fie că vorbim de o cercetare științifică, de un experiment artistic, sau chiar de problemele de zi cu zi. Sa luam ca exemplu gandirea unui design. În procesul său, designul diferă profund de la o abordare artistică la una științifică. Pe de o parte, designul trebuie să răspundă unei serii de constrângeri pe care o abordare artistică nu le întâmpină. Pe de altă parte, diferă prin abordarea științifică, fiind un proces deschis: pentru o anumită întrebare, fie că e vorba de construirea unei identități vizuale, exista tot atâtea răspunsuri pe cât numărul de persoane care caută să rezolve problema.

 

 

image1.png
 @printmakingmoneygang, Apple Logotype, Sumida Hokusai,museum,
Tokyo, by Kazuyo Sejima.


Să ne imaginăm un designer grafic care este însărcinat cu crearea unei noi identități vizuale pentru o companie. Cercetările cognitive au arătat importanța etapei de pregătire -  sau de cercetare – a unui concept creativ1.  Pe scurt, cu cât se realizează mai multă cercetare asupra unei probleme, pe atât este mult mai probabil ca raspunsul creativ să apară. Deci designerul grafic va începe printr-o fază de pregătire, va schița o schemă clară cu nevoile clientului și va aduna cât mai multă informație despre istoria companiei, despre mărcile similare, despre elementele vizuale, pentru a-și hrăni creierul cu cât mai multe date despre subiect.


image2.png
 Fig. 1 Etapele creativității explicate de către Graham Wallas

 

Odată ce creierul este plin de informații, apare faza de incubație și iluminare, momentul când elementele se întâlnesc și noi idei prind viață, când creativitatea se întâmplă cu adevărat. Sunt urmate de faza de verificare, când ideile sunt evaluate conștient, pentru a se asigura că ele chiar vor funcționa. Designerul nostru va avea ceva de spus în ce privește felul în care funcționează fazele de pregătire și verificare, întrucât acestea se întâmplă într-o manieră conștientă. Însă, este greu să înțelegem cum trecem de la etapa de incubație la cea de iluminare, cum apare acel moment extraordinar de "a-ha!". Ce intră și ce iese în și din acea sclipire a intuiției este greu de aflat.  

Și aici cercetările în neuroștiința ne pot ajuta să înțelegem.

Totul se află în conexiunile pe care le face creierul...
Neuroștiința a arătat că abilitatea noastră creativă depinde în mare măsură de o parte din creierul nostru, numită rețea de bază, o serie de arii distribuite în diverse părți ale creierului, care sunt active în timpul unei relaxări conștiente sau în timpul unei visări cu ochii deschiși. Este deci important să i se ofere creatorului destul timp și liniște pentru a intra în această stare, și a se angrena în procesul creativ. Însă, contrar cu ce ne-am imagina, această visare cu ochii deschiși este departe de a fi ceva pasiv. Și asta pentru că un studiu recentstudiu recent2  a arătat că procesul creativ implică și rețeaua de control, o altă parte din creier asociată cu controlul cognitiv și cu evaluarea. De obicei, aceste două părți ale creierului funcționează separat, dar într-un mod unic, sunt interconectate atunci când sunt implicate în procesul creativ. Pe măsură ce ideile apar, sunt evaluate constant și regândite prin interconexiunile dintre rețeaua de bază  si cea de control.


 

image3.jpg
 

Figura. 2 Procesul creativ

Studiul a arătat, de asemenea, corelația dintre intensitatea acestor conexiuni și abilitatea de a fi creativ, într-atât încât a fost posibil să se previzioneze corect abilitatea creativă a unui subiect prin examinarea imagistică a creierului său. Vestea bună este că plasticitatea creierului nostru ne ajută să creăm și să întărim aceste conexiuni. Cei ce lucrează în domeniul neuroștiinței au folosit un test simplu pentru a măsura creativitatea, numit gândire divergentă. Subiecții sunt rugați să ia în considerare un obiect, cum ar fi o umbrelă, și să își imagineze alte funcții pentru acel obiect. Plaja de răspunsuri poate fi de la puțin divergente (ex. Protecție împotriva razelor solare), la cele profund divergente (ex. Un băț ajutător pe un skateboard) Într-un studiu al profesorului Andreas Fink, 53 de subiecți au fost rugați să practice gândirea divergentă timp de două săptămâni, câte 30 de minute pe zi. Ca rezultat, părți din creier ale subiecților antrenați în gândirea creativă au lucrat mult mai eficient în timpul testului, față de subiecții neantrenați. Ideea este că, cu cât ne folosim mai mult creativitatea, cu atât vom deveni mai creativi. Iar asta poate să înceapă cu sarcini simple. În 2015, o companie de resurse umane a publicat un studiu prin care arăta că oamenii care foloseau browser-ul de navigare standard de pe calculatorul lor (Safari sau Internet Explorer), aveau mai puține șanse de a-și păstra locul de muncă, față de cei care își instalau instrumente de navigare pe internet noi la acea vreme, cum ar fi Firefox sau Chrome3. Ceea ce contează nu este browser-ul pe care decizi să îl folosești, ci mai degrabă ideea de a aloca timp pentru a vedea ce alte opțiuni ai, de a o lua pe un alt drum decât cel indicat. 

 

image4.jpg
 

De la artă la marketing, hârtia, vector al creativității: Instalatie pentru Biennale Kortrijk @interieur_be, Papetărie cu Keaykolour de @bureaudesign, Set-design de  @maudvantours & @charleshelleu for skpmagazine. 

Un alt aspect legat de creier: hipocampusul, care este parte a rețelei de bază, este locul unde reconstruim firul amintirilor, unde ne imaginăm viitorul, și este activ atunci când suntem implicați într-un proces creativ. Alte cercetări au arătat că acea parte din creier care ajută creativitatea, ajută de asemenea și memoria, și că amintindu-ne despre un eveniment sau loc în cel mai mic detaliu posibil, poate crește temporar numărul de idei generate atunci când lucrăm la ceva care ne solicită creativitatea.

... dar și mediul nostru

Dacă ne întoarcem la designerul nostru, el știe acum că, pentru a fi cât mai creativ posibil pentru proiectul ce i-a fost încredințat, sunt anumite lucruri pe care trebuie să le facă: să lucreze serios la întreg cadrul, să își acorde timp pentru ca ideile să apară, și să fie suficient de concentrat pentru a putea să le analizeze. Trebuie, de asemenea, zi de zi, să își antreneze creativitatea în alte domenii. Dar ce putem spune despre mediul său? Întrebată despre procesul creativ, cercetătoarea în domeniul neuroștiinței, Anna Abraham, explică: “Ceea ce este evident este că multe din aspectele ce declanșează acea stare creativă, prin opoziție cu o stare non-creativă, este de multe ori o chestiune ce ține de situația de moment. Studii diverse au arătat importanța mediului de lucru în a determina dacă suntem creativi la lucru sau nu. Deși ideea de geniu solitar este deja foarte cunoscută, s-a arătat că expunerea la ideile altora, este în sine un bun catalist pentru creativitate (ideea de brainstorming a primit în sfârșit acreditarea științifică). Cât despre oscilarea dintre starea noastră de visare și cea de analiză, pentru a fi creativi, trebuie să ne echilibrăm momentele de reflecție cu momentele în care primim cât mai multă informație posibil. Multidisciplinaritatea poate juca și ea un rol cheie, întrucât studiile au arătat că adunând oamenii din mai multe domenii împreună, face să crească creativitatea întregii echipe în ansamblu. Deci, în mod ideal, designerul nostru ar trebui să caute un spațiu de lucru unde să își poată împărtăși cunoștințele cu profesioniști din alte domenii. Dar oare cât de mare să fie această echipă?

 

 

 

image5.png
 

Cu mult înainte studiile au demonstrat beneficiile multidisciplinarității, artiști din diverse domenii colaboraând pentru a crea opere de artăLes champs Magnétiques, June 1919 de André Breton
și Philippe Soupault, Dockside Packages de Christo si Jeanne-Claude

Oamenii de știință spun că dimensiunea echipei poate fi un factor cheie. Un studiu academic recent a analizat 65 de milioane de articole, produse cu patent și produse de software din perioada 1954-2014. Rezultatele au arătat că, pe parcursul acestei perioade, echipele mici au fost cele înclinate să rupă tiparele în domeniile științei și tehnologiei, venind cu idei și oportunități noi, pe când echipele mari și mai specializate au avut tendința de a dezvolta idei deja existente. Pentru a da frâu liber creativității, o echipă mică, din domenii care se intersectează, ar putea fi deci una optimă. 

Deși știința prin care poate fi trezită creativitatea este doar la început, este important să ne amintim cum creativitatea nu este chiar atât de mult un dar, cât o abilitate exersată și dezvoltată, cu instrumentele corecte, în mediul potrivit și cu voință. Orice lucru mic poate deveni un exercițiu, fie că e vorba de a găsi noi întrebuințări pentru o umbrelă, sau despre a începe să cânți la un nou intrument, sau despre a construi lucruri noi cu o cutie de carton. Implică și să îi asculți pe alții, să îți exersezi curiozitatea, dar în final, totul depinde de noi. Așa cum scria autorul de origine ungară Arthur Koestler: “Activitatea creativă este acel proces de învățare în care ucenicul și maestrul se regăsesc în aceeași persoană.”

 

1 Atman CJ, Chimka JR, Bursic KM, Nachtmann HL. A comparison of freshman and senior engineering design processes

2 Roger E. Beaty, PhD, The Creative Brain

https://www.theatlantic.com/business/archive/2015/03/people-who-use-firefox-or-chrome-are-better-employees/387781/

Large teams develop and small teams disrupt science and technology

 

paperman